România va găzdui unul dintre sediile regionale ale noii Bănci pentru Apărare, Securitate și Reziliență în calitate de stat fondator, însă anunțul este însoțit de controverse. În spațiul public au apărut întrebări după ce fostul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a anunțat că face parte din board-ul grupului de dezvoltare al noii instituții financiare. Realitatea Plus i-a solicitat un punct de vedere și lui Mircea Geoana însă până la această oră nu avem un răspuns.
Au fost ridicate semne de întrebare privind modul în care acesta a fost desemnat în această structură, cine a reprezentat oficial România în procesul de constituire a băncii și în ce condiții statul român și-a asumat participarea la finanțarea proiectului.
Nicușor Dan anunță o miză importantă pentru România: „Banca pentru Apărare va avea sediu la București”
Președintele Nicușor Dan a făcut primele declarații în cadrul summitului NATO de la Ankara și a anunțat că România va fi unul dintre statele fondatoare ale Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență. Șeful statului a spus că această bancă va avea un sediu principal în Canada, un sediu european în Luxemburg și două sedii secundare pe flancul estic, dintre care unul va fi în România.
Nicușor Dan a transmis, în același timp, că nu vede în acest moment un risc de retragere a trupelor americane de pe flancul estic. Președintele a explicat că discuțiile despre prezența militară americană trebuie privite în contextul mai larg al reechilibrării contribuțiilor de securitate între Statele Unite și aliații europeni.
România, printre fondatorii băncii de apărare
Șeful statului a legat proiectul băncii de apărare de nevoia NATO de a accelera producția de echipamente militare și de a integra tehnologii noi în industria de apărare. Nicușor Dan a spus că, în cadrul summitului, sunt lansate mai multe proiecte care urmăresc tocmai dinamizarea producției de echipamente, după ce statele aliate au agreat, la summitul anterior, creșterea cheltuielilor militare.
„În proiectul de declarație se menționează unitate, articol 5, da? Adică apărarea colectivă întregului teritoriu NATO și legătura transatlantică. Este un summit la un an după cel de la Haga de anul trecut, în care s-a agreat o creștere a cheltuielilor militare. Și este un fel de bilanț la un an ce s-a întâmplat de atunci. Răspunsul este că da, cheltuielile militare au crescut, inclusiv în România. Întrebarea este acum în ce măsură banii ăștia se transformă în echipamente. Și o să vedeți, sunt lansate mai multe, în cadrul NATO, sunt lansate mai multe astfel de proiecte care să dinamizeze producția de echipamente.”
Nicușor Dan a spus că în proiectul de declarație al summitului este menționată și amenințarea rusă, aspect care vizează direct flancul estic și războiul din Ucraina. Președintele a precizat că România va continua să insiste pe importanța Mării Negre, dar și pe proiectele care țin de apărare, producție de echipamente, cercetare-dezvoltare și tehnologii noi.
„Important de asemenea că în declarație, în proiectul de declarație, se menționează amenințarea rusă, deci implicit flancul estic, evident războiul din Ucraina. Noi o să insistăm pe importanța Mării Negre, așa cum am făcut-o de fiecare dată. Progresele pe care le-am făcut, după cum știți, pe partea de Uniunea Europeană cu acel hub civil de securitate. Și, așa cum v-am anunțat, parte din aceste programe de producție de echipamente este înființarea, și nu numai producție de echipamente, dar și introducerea noilor tehnologii, cercetare-dezvoltare în echipamentele militare pe care industria aliatelor le produce. Și parte din proiectele care sunt lansate este această bancă pentru apărare, la care noi suntem fondatori și această bancă va avea un sediu principal în Canada, va avea un sediu european în Luxemburg și va avea două sedii secundare pe flancul estic, una în țările baltice și una în România. E important. Cam atât la momentul ăsta despre.”
